Legenda locului

Straveche vatra de locuire, Hobita apare in documentele veacului al XVI-lea purtand denumirea de Ohabita. Se stie ca, pe la 1900, Hobita era un catun inzestrat cu doua biserici de lemn si 140 de hectare cu padure de stejar, ceea ce a favorizat dezvoltarea prelucrarii lemnului, ocupatie reprezentata cu genialitate de fiul satului, Constantin Brancusi.

Ce pot vedea in Hobita?

Casa memoriala Constantin Brancusi pastreaza elemente de mobilier si decoratiuni specifice acelor timpuri in care s-a nascut , a crescut si s-a format artistul Constantin Brancusi. Ca toti muntenii infratiti cu codrul, acesta si-a cladit locuinta si mai toate lucrurile necesare in mersul treburilor gospodaresti din lemn sanatos, curat. Mica, dar bine proportionata, casa are, la nord, vedere spre lantul usor arcuit al Valcanului, cu vanatul calcarului patat de nuantele ruginii ale smocurilor de padure, incununat de beteala albita de ninsori timpurii, asternute pe crestele Caciulatei si Gurii Paraului. Mestesugul este continuat si in ziua de azi de Gheorghe Chilea si Glavan Cristian Aurelian.

Biserica din Hobita a fost construita din lemn in anii 1774-1775, insa a fost arsa de catre turci in timpul revolutiei lui Tudor Vladimirescu din 1821, fiind ulterior reconstruita tot din lemn. Unul din ctitorii bisericii este Ion Brancusi, bunicul sculptorului. Casele de lemn din sat si din imprejurimi, paraul Bistrita,Biserica din lemn din Pestisani si stejarul lui Tudor Vladimirescu din Bradiceni sunt cele mai importante atractii turistice ale zonei.

Specific local

Aici, in satul marelui sculptor, tamplaria ramane principalul mestesug prin care meseriasii executa lemnaria pentru case, anexe gospodaresti, biserici din lemn, etc. Batranii satului povestesc cu emotie despre sezatorile de alta data. Seara, in timpul sezonului torsului canepii, se faceau sezatori numite furci (de la furca de tors). Se faceau in toate serile din saptamana, in afara de duminica si alte sarbatori. La aceste furci se adunau, in afara de copii, fete si femei care torceau canepa pana noaptea tarziu. Furcile mai vesele si mai frumoase erau acolo unde se aflau fete mai multe si mai frumoase, caci se adunau si baietii din tot satul. La aceste furci se coceau si se fierbeau in caldare porumbi. Cei care stiau sa cante din flueir distrau lumea cu cantecele lor si deseori se tocmeau lautari, dand nastere la hore. Aceste hore contituiau cel mai bun prilej de a invata jocurile traditionale pentru copii dar si pentru cei mari, care nu stiau prea bine un anumit joc. Obiceiul Furcii a jucat un rol foarte important in viata spirituala si culturala a satului Hobita.

Cazare in satul Hobita gasiti la pensiunile din sat si din zona, iar aici ajungeti fie cu autoturismul pe DC 96 din Targu Jiu si pe DN 67D din Tismana, fie cu autobuzul din Targu Jiu. Hobita se afla la 14 kilometri de Tismana si la 26 de kilometri de Targu Jiu si este prins in Ghidul oficial Cele mai frumoase sate din Romania.

Sursa: itourblog.wordpress.com